Povestea Pistruiatul

VARIANTA LUNGĂ

Una dintre poveștile Clujului, care continuă să impresioneze, este legată de film și cinematografie. 

Încă din primii ani ai sec. XX, Clujul a fost un reper în istoria cinematografiei. Până la 1918, Clujul a fost al doilea centru cinematografic din vechea Ungarie, numele cel mai proeminent fiind al regizorului și actorului Jenő Janovics. Aici s-au turnat filme (în spațiile vechiului Teatru de Vară, actualul Teatru Maghiar de Stat/Opera Maghiară), de Cluj se leagă numele unui mare regizor maghiar de origine evreiască, ce avea să facă carieră la Hollywood și să ia premiul Oscar: Michael Curtiz (1886-1962), cu numele lui maghiar Mihály Kertész. Cel mai cunoscut film al său este Casablanca (1942). La Cluj a funcționat un important cinematograf, în palatul Urania de astăzi (1910). De-a lungul deceniilor, la Cluj au funcționat 7-8 cinematografe.

În epoca postbelică, la Cluj s-au filmat mai multe filme, de exemplu Gaudeamus igitur (1965, regia Gheorghe Vitanidis) și filmul-serial Pistruiatul (1973, regia și scenariul Francisc Munteanu).

Studiu de caz: Pistruiatul

Pistruiatul este un film de ficțiune, cu o puternică dimensiune ideologică și de propagandă și transmite ideea de document istoric. Filmul contribuie la efortul regimului comunist din România de la începutul anilor 1970 de a construi mișcării comuniste din România (mișcarea ilegalistă) un trecut eroic și de a prezenta într-un mod favorabil momentul insurecției de la 23 august 1944.

Filmul este de bună calitate (regie, scenariu, decoruri, actori). În ciuda dimensiunii sale ideologice, are o valoare sentimentală pentru multe generații care au crescut cu acest film (copiii anilor 1970-1980). Pistruiatul a avut un succes atât de mare, încât scriitorul Francisc Munteanu, care a scris scenariul, l-a transformat în romanele pentru tineret Pistruiatul și Roșcovanul, apărute în anii 1976 și 1979.

Pistruiatul a fost filmat în bună parte (60-70%?) la Cluj. Pentru numeroase din scenele de interior și de exterior, regizorul a selectat locuri diverse din oraș, care se potrivesc foarte bine cu scenariul și dau credibilitate scenariului și intrigii filmului. Ele sunt de asemenea o sursă vizuală importantă pentru istoria vizuală a orașului, chiar dacă realizatorii filmului au încercat să recreeze imaginea unui oraș românesc din Transilvania anilor celui de-al Doilea Război Mondial (scenaristul Francisc Munteanu a avut în minte Aradul). Ca urmare a dezvoltării orașului după anul 1990, valoarea istorică și documentară a unor scene filmate la Cluj este mult mai mare. Unele locuri unde s-a filmat au dispărut cu totul (de exemplu Fabrica de Cărămidă din cartierul Iris, casele din proximitatea Canalului Morii – aproximativ actuala str. Scorțarilor, birtul La trei păduchi de pe str. Pata), s-au transformat radical (zona Gării Mici, unde funcționa așa-numitul pod zburător) sau au rămas în bună parte neschimbate (clădirea centrală a Universității, palatul Tribuna, Parcul Central, vila de pe str. Pavlov/în prezent str. Iuliu Hossu, Biblioteca Centrală Universitară, colțul str. Napoca cu str. Samuil Micu, zidul de incintă al orașului din proximitatea Turnului Croitorilor, străzile care urcă pe Cetățuie, Cimitirul Central). Unele locuri sunt foarte greu de identificat, existând de asemenea pericolul de a le confunda cu unele locații din Oradea.

Spectatorul filmului, mai ales un clujean, va fi bucuros să regăsească în film unele locuri cunoscute și va fi surprins să regăsească locuri din Cluj care au, în prezent, o cu totul altă destinație (de exemplu clădirea centrală a Universității a fost în film Prefectura de poliție).

Povestea filmului Pistruiatul poate fi transformată într-o plimbare prin oraș, pentru identificarea locurilor unde s-a filmat și pentru a observa transformările pe care le suferă orașul din anii 1970 și până în prezent.

Localizarea scenelor filmate la Cluj

Traseu propus: Gara CFR – străzile care urcă spre Cetățuie – Parcul Central (fântâna arteziană) – vila de pe str. Pavlov/str. Iuliu Hossu – str. Iuliu Maniu – Palatul Tribuna – clădirea centrală a Universității (intrarea ”Pistruiatul”) – str. Napoca colț cu str. Samuil Micu – BCU – Cimitirul  Central – str. Scorțarilor – Fabrica de Cărămidă.

Printscreen-uri cu scene filmate la Cluj (selecție). Ar putea fi asociate cu harta.

VARIANTA SCURTĂ

Una dintre poveștile Clujului, care continuă să impresioneze, este legată de film și cinematografie, pentru că Clujul a jucat un rol important în istoria cinematografiei din Ungaria (până la 1918) și România. 

La Cluj s-au turnat filme atât înainte de 1918, cât mai ales în epoca comunistă. Dintre cele realizate atunci, merită reținut filmul-serial Pistruiatul (1973, regia și scenariul Francisc Munteanu). Pistruiatul a avut un succes atât de mare, încât Francisc Munteanu a transformat scenariul în romanele pentru tineret Pistruiatul (1976) și Roșcovanul (1979).

Pistruiatul este un film de ficțiune, cu o puternică dimensiune ideologică și de propagandă și contribuie la efortul regimului comunist din România de la începutul anilor 1970 de a construi mișcării comuniste din România (mișcarea ilegalistă) un trecut eroic și de a prezenta într-un mod favorabil momentul insurecției de la 23 august 1944.

În ciuda dimensiunii sale ideologice, filmul are o valoare sentimentală pentru multe generații care au crescut cu acest film (copiii anilor 1970-1980).

O mare parte din film a fost turnat la Cluj, iar scenele de interior și de exterior filmate reprezintă o sursă vizuală importantă pentru istoria vizuală a orașului. Ca urmare a dezvoltării orașului după anul 1990, valoarea istorică și documentară a unor scene filmate la Cluj este mult mai mare. Unele locuri unde s-a filmat au dispărut cu totul, s-au transformat radical sau au rămas în bună parte neschimbate. Unele locuri sunt foarte greu de identificat, existând de asemenea pericolul de a le confunda cu unele locații din Oradea.

Spectatorul filmului, mai ales un clujean, se va bucura să regăsească în film locuri care îi sunt cunoscute și va fi surprins să regăsească locuri care în prezent au o cu totul altă destinație.